grigore-vieru-anul-sau-poezii-2015
Galerie

Poetul cu dor de limba română

(1935-2009)

Dragostea de neam, de limbă, de mamă și de natură sunt atât de bine zugrăvite în versurile lui Grigore Vieru încât atunci când le citim sau le ascultăm cântate de artiști celebri nu avem cum să nu vibrăm emoțional. Putem aprecia azi, la aproape doisprezece ani de la moarta sa că limba română a rămas întristată, că unul dintre cei mai inspirați români care-și cânta dorul s-a stins atât de repede. Așa cum ne spunea pe bună dreptate poetul: „Ci doar în limba ta / Durerea poți s-o mângâi / Iar bucuria / S-o preschimbi în cânt”.

Grigore Vieru a fost un intelectual asumat unui crez, unei credințe și a lăsat în urma sa poeme de dragoste pentru limbă cât și pentru ceea ce putem defini fără pretenții, identitatea românească, a românilor de pretutindeni, a tuturor celor care simt românește. Adesea îi plăcea să spună: „Limba română este întâia graniță a țării mele care trebuie păzită”. A fost un exemplu printre politicienii care și-au iubit țara. Grigore Vieru, personalitate multiplă, a lăsat în urma sa realizări, patimi, idei, planuri și multă iubire. Iubirea de țară și neam. Și-a pus viața în slujba unității românilor și i-a cântat limba mai bine ca mulți alții.

Într-o zi cu dragoste de la jumătatea lunii februarie, 14 se năștea în România, satul Pererîta, Grigore Vieru. În 1950 a absolvit școala de șapte clase din satul natal apoi merge la Lipcani unde absolvă școala medie în 1953. Talentul său începe să fie cunoscut încă de la debut, în 1957 când debutează cu poezii pentru copii, Alarma. În 1958 absolvă Institutul Pedagogic Ion Creangă din Chișinău specializarea Istorie și Filologie. Devine redactor la Scînteia Leninistă și Tînărul leninist urmând ca din 1960 – 1963 să devină redactor la Editura Cartea Moldovenească. În 1968 îi apare volumul de versuri Numele tău. Cinci dintre poemele din volum sunt denumite Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuși, Nicolae Labiș și Marin Sorescu. În 1971 devine membru PCUS. După prima sa vizită în România, 1973 declara: Dacă visul unora a fost să ajungă în Cosmos, eu viața întreagă am visat să trec Prutul. La invitația Uniunii Scriitorilor vizitează România de mai multe ori. În 1988 primește distincția internațională din domeniul literaturii pentru copii Diploma de Onoare Andersen. Destinul său se leagă de cel al românilor. Sfârșitul anilor ”80 ni-l înfățișează pe Grigore Vieru ca factor determinant a Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia unde talentul său contribuie la trezirea conștiinței naționale. Cântecele pe versurile sale au avut un rol determinant.

ÎN LIMBA TA

În aceeaşi limbă
Toata lumea plânge,
În aceeaşi limbă
Râde un pământ,
Ci doar în limba ta
Durerea poţi s-o mângâi,
Iar bucuria
S-o preschimbi în cânt.

În limba ta
Ţi-e dor de mama,
Şi vinul e mai vin,
Şi prânzul e mai prânz.
Şi doar în limba ta
Poţi râde singur,
Şi doar în limba ta
Te poţi opri din plâns.

Iar când nu poţi
Nici plânge şi nici râde,
Când nu poţi mângâia
Şi nici cânta,
Cu-al tău pământ,
Cu cerul tău în faţă,
Tu taci atunce
Tot în limba ta.

Grigore Vieru a fost membru fondator al Frontului Popular din Moldova. S-a remarcat printre conducătorii Marii Adunări Naționale din 27 august 1989. În cadrul dezbaterilor sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din RSSM și-a pus amprenta asupra deciziei de a vota limba română ca limbă oficială cât și trecerea la grafia latină. În 1994 Partidul Democrat Agrar renunță la imnul Deșteaptă-te, române și vine cu propunerea ca Grigore Vieru și Eugen Doga să compună versurile și muzica pentru noul imn. Refuzul lor este argumentat de poet: Dreptatea istorică va blestema poeții și compozitorii care vor îndrăzni să ridice mâna asupra Imnului Național Deșteaptă-te, române, cocoțându-se ei în locul strălucirii și necesității lui istorice.

Poetul Grigore Vieru a trecut printr-un accident grav în data de 16 ianuarie 2009 iar peste două zile a încetat din viață. A rămas un gol printre toți care l-au iubit, cei care i-au prețuit versurile, scrierile și activitatea sa pusă în slujba neamului românesc. Miile de moldoveni care l-au însoțit pe ultimul drum ne-au demonstrat că atunci când crezi într-o idee pozitivă, lupți pentru ea și ești corect poți determina ca faptele să se întâmple. Ziua de 20 ianuarie, ziua înmormântării sale a fost declarată zi de doliu național în Republica Moldova. Post mortem, poetul a fost decorat cu Ordinul Național ” Steaua României” în grad de Mare Cruce. Rămâne ca românii să-i citească în continuare versurile și să-i asculte cântecele. Doar pe versurile sale putem înțelege cât de important este să ne cunoaștem și să ne prețuim limba, să ne iubim părinții, țara și să simțim românește. Doar așa, ne consolidăm identitatea românească. Prin limbă!

Și doar în limba ta

Te poți opri din plâns.”